Se afișează postările cu eticheta Marian Lupu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Marian Lupu. Afișați toate postările

12.20.2010

Marian Lupu, categoriile şi vectorul oscilant

Ca şi în perioada campaniei electorale, Marian Lupu, puternic mediatizat, care ne urmărea de peste tot, şi acum este cel mai mediatizat lider politic de la noi, numai că “metamorfozat” – de la placate electorale la subiect al fiecărui blogger şi analist politic autohton care “se stimează” sau care are pretenţii. Şi pentru ca să respect regula, şi să fiu şi eu din categoria celor ce “se stimeză”, am hotărît să-i dedic omniprezentului Marian Lupu un început de eseu.
De-a lungul istoriei sale, Moldova a avut nenorocul să se afle mereu, şi se mai află “în calea tururor relelor”, fiind mult “rîvnită” de stăpînii epocilor. Asta ne este soarta, întotdeauna să fim “răspîntia” dintre cei ce ne vor “bine” şi cei ce ne vor “mult bine”, iar mai încoace, dintre vestul pragmatic jinduit, şi estul nostalgic pentru unii, dar urît pentru alţii. Acest experiment nefast şi de durată, care-l joacă istoria cu soarta ţărişoarei noastre, ne costă scump, urmare a ce, astăzi se împarte în două cohorte, pe care le-aş categorisi astfel, categoria “vrem în Europa”, din care fac parte 60 % din populaţie, şi cealaltă “Europa n’ ari nevoie di noi încî şinsprăzăşi ani ani înainti” – 40 %. Iată şi întrebarea care ne chinuie, pe politicianul Marian Lupu, la ce categorie îl raportăm? Fiindcă, stă cam pe margine şi riscă să se prăvale nu unde vrea, dar unde este împins. În ultimul timp, acesta, în termeni economici vorbind, a “fluctuat” între stînga şi dreapta eşichierului politic, aşa cum o face cursul leului moldovenesc. Dacă pînă la alegerile din noiembrie, electoratul PDM-ului era convins de aspiraţiile europene ale lui Marian Lupu, şi se ghida de ele, acum respectivul nu este plasat într-o poziţie tocmai bună în societate, nici chiar la nivel de simpatizanţi. Marian Lupu, în speranţa că din poziţia – 15 mandate – va obţine tot ce vrea, a comis o greşeală care nu poate fi reparată cu placate publicitare sau de iamage-makeri, o greşeală care a fost taxată imediat de lumea noastră “însetată” de Europa. Este acuzat de lipsă de sinceritate şi de “profitorism”, şi aceasta-i pe mult timp. Jocul politic al lui Marian Lupu, care de fapt este o strategie de introducere în negocierile cu PLDM şi PL a hărţuielii, nu a fost una din cele mai reuşite inspiraţii. Înţelegînd că fără el nu se poate nici într-un fel, lumea- şi pune întrebarea, care va fi vectorul de mai departe a politicii externe a R. Moldova pe care Marian Lupu ar vrea să şi-o însuşească? Dacă o fi să fie aşa, ajungem la concluzia, că vectorul rămîne acelaşi, se schimbă doar “valorile şi principiile”, sau mai nou fluctuanta opţiune a d-lui Lupu. Unul din principii este sonorizat, principiul de partajare egală a funcţiilor (principiu numit în popor “vrau şî eu o bucăţîcî”). Lumea spune că acesta-i unicul. Dar tot “gura lumii” mai vorbeşte de un presupus “veto”. Ce-o mai fi şi aceasta? Privitor la vector, un lucru e sigur, vectorul lui Marian Lupu a rămas acelaşi – oscilant, rămane să vedem şi noi cum şi la ce amplitudă?
Bată-l focu’ de vector!


Radu Vodă

12.14.2010

Vreau să fiu preşedinte sau “valorile şi principiile” egoismului…

R. Moldova suferă în continuare, mult aşteptata soluţie nu a venit, nici nu se grăbeşte să vină. Şi asta, deoarece controversatul nostru prieten, Marian Lupu, tărăgănează formarea unei, mult dorite de populaţie,alianţe PLDM-PL-PDM. Domnule Lupu, poporul este în aşteptare, hotăriţi-vă! Marele “pacificator”, care, la alegerile din 2009, 29 iulie, lupta pentru încetarea războiului politic, iată că astăzi nu face altceva decît să-l încingă şi mai tare. O guvernare PCRM-PDM nu poate  opri războiul politic, ci  înrăieşte şi mai mult lumea nostră, care a fost de prea multe ori trădată şi vîndută ruşilor. PDM-ul este deja în pierdere de electorat, cu ştiinţa de cauză sau nu, Marian Lupu, chiar el pune mîna la această lucrare împotriva partidului său. Să nu uităm, trebuie de spus lucrurilor pe nume, PDM nu este doar Marian Lupu. Dacă are îndoieli de aceasta, să încerce acum să deschidă uşile universităţilor, să vadă ce-i vor spune studenţii,cu siguranţă va fi supus criticilor dure. Şi această schimbare de opinie, doar la cîteva săptămîni de la alegeri. Acesta ar face bine să se debaraseze de obrăznicia lui Narîşkin. Dacă are îndrăzneala să facă acest lucru, atunci s-ar produce un al doilea plan Kozak eşuat, ce ar echivala cu un Lupu, într-adevar politician. Însa, pîna atunci trebuie sa recurgă la consultarea întregului partid, care, cu siguranţă, se va expune aproape hotărît pentru Alianţa PLDM-PL-PDM, că aşa fac democraţii. Şi atunci, va avea şansa să construiască principiile şi valorile, despre care atît demult vorbeşte, în cadrul unei Social-Democraţii Europene, mult necesare în R. Moldova. Dar pe moment, gluma s-a îngroşat prea tare, însă, încă este reparabilă, ceea ce de la început păreau simple speculaţii, acum devine un adevăr ce intră în dezacord total cu orice principiu al lumii noastre. Am impresia ca Marian Lupu este orbit, pur şi simplu, de ambiţia sa de a deveni preşedinte, dar încearcă să se ascundă dupa nişte “valori şi principii”, pe care mai devreme sau mai tîrziu lumea va dori să le audă, totuşi care sunt ele? Care sunt acele “valori şi principii” după care s-ar conduce o eventuală alianţă PCRM-PDM? Dacă ar fi să analizam mai in detalii, unde, vorba, chiar a lui Marian Lupu, “se ascunde diavolul”, alianţa Lupu-Voronin este una fără viitor. De ce? Fiindcă, PDM-ul, în cazul în care acceptă formarea acestei alianţe, va disparea, fiind înghiţit de partidul comuniştilor, care de unul singur nu va mai fi aliantă. În aşa caz, ar trebui să credem că Marian Lupu a fost într-o deplasare de scurtă durată (1 an) pe dreapta eşchierului politic, de unde se întoarce cu o echipă de “prizonieri”, manevră, pe care ar putea-o considera reuşită, însă cei mai mulţi, cred că, vor numi-o “Întoarecerea fiului rătăcitor”. Chiar şi numele acestei alianţe este unul, nu din cele mai reuşite  – “pentru Moldova”, că atunci, ne întrebăm – pentru care Moldovă?  acesta sună mai mult a slogan electoral, şi măcar, nici nu încearca să releve “marile” valori şi principii despre care ne vorbeşte atîta Marian Lupu, eu aş numi această alianţă – reabilitarea planului Kozak, în variantă actuală, alianţa Narîşkin. Dacă tot vorbim despre o alianţă Narîşkin, trebuie, de analizat mai îndeaproape vizita acestuia la Chişinău, care a fost una de scurtă durată, dar consecinţele le simţim cu toţii acum. Narîşkin, poate doreşte un cu totul altfel de deznodămînt al vizitei sale, decît cel pe care îl credem noi, adică formarea unei alianţe de centru-stînga? Personal, gîndesc că acesta a dorit şi distrugerea lui Marian Lupu, şi a oricărui altuia, care ar îndrăzni să atenteze la stînga pro-rusă. Aici trebuie de cîntărit. Care a fost scopul lui Narîşkin? Primul sau al doilea, sau chiar ambele? Adevărul va ieşi singur la suprafaţă, dar după formarea alianţei de guvernare, ramîne de văzut care.


Trecînd peste presupuneri, care ar fi bine să ramînă de domeniul presupunerilor, sper ca, principiile şi valorile Domnului Lupu să coincidă cu cele ale Domnilor Filat şi Ghimpu. Reeditarea AIE este unica soluţie pentru Moldova, si în nici un caz alianţa Narîşkin.


Dorim hotărît să trăim într-o Moldovă Democratică, în sînul unei Europe Democratice! Şi nu mai vrem ca istoria ţărişoarei noastre să se scrie din “7 aprilii”!


Radu Vodă