Controversatul “student de ASEM” întotdeauna a fost în “vizorul” celorlalţi, fiind şi cel mai “rîvnit”, şi cel mai de invidiat, fiind supus criticilor dure, “mediatizărilor” şi dezbaterilor, dar, tot timpul, avînd priceperea şi capacitatea de analiză largă a oricărui fenomen din societate, a putut cu abilitate să le depăşească, iar dacă era cazul să le refracteze. Eu, personal, considerîndu-mă “iniţiat” în secretul “studentului de ASEM” şi al ştiinţelor economice, care îmi “dau tîrcoale”, voi “îndrăzni” să tratez, într-un mod uluitor de simplu, domeniul finanţelor publice, care, pe viitor, urmează a intra în “achiziţiile” “studentului de ASEM” şi în spaţiul de comunicare al acestuia.
Încă neprogramat, încă “naiv” în ale ştiinţelor economice, studentul devine un “prizonier” al finanţelor publice. În lumea noastră, finanţele publice au devenit o componentă importantă a vieţii cotidiene, nu doar a celei economice. Pentru cetăţeanul cu îndatoriri civice sau, chiar pentru orişicine, care urmăreşte buletinul de ştiri şi diversele emisiuni cu tematică economică, finanţele publice sunt un dat, un “ceva” care-l completează şi-l determină. Omul de rînd conştientizează că vrînd nevrînd, finanţele publice se “infiltrează” în modul său de viaţă şi îi ocupă o mare parte din zi, deci, lumea noastră alunecă într-o “febră” a finanţelor publice, care cu cîţiva ani în urmă nu era într-atît de vizibilă. “Cîştigînd” tot mai mult în transparenţă, societatea noastră are toată liberatatea de a se “lumina”, şi prin intermediul fenomenelor economice din R. Moldova, care devin parte a culturii sociale. Este foarte important ca omul nostru să înţeleagă însemnătatea absorbţiei banilor, ce vin pentru ţara noastră, cu proiecte, şi nu doar în sensul acoperirii deficitului bugetar, să înţeleagă că banii trebuie să aducă alţi bani şi nu sunt destinaţi doar pentru consum. În linii generale, fara să ştie, cetăţeanul “are de a face cu finaţele publice”, atunci cînd merge sa-şi ridice salariul, cînd merge la piaţă, atunci cînd îndeplineşte orice operaţiune cu implicarea banului. Fără voia noastră, cum am mai spus-o, devenim “prizonieri” ai banului public, prin impozite, prin taxe (mai ales în ultima perioadă), prin alocaţii şi ajutoare sociale. De fapt, noi toţi suntem nişte “audienţi”, nişte studenţi neînmatriculaţi ai Academiei Banului Public, darămite, pentru un student al ASEM?
În concluzie, disciplina de finanţe publice nu este una “marginală” în formarea “studentului de ASEM”, care, după părerea mea, acest student, este o “investiţie” reuşită pentru viitorul Ţării, cu scopul de a construi o “societate de succes”, cum zic liderii politici în ultima vreme, o societate cu viziune largă, limpede, una slujitoare într-adevar Neamului nostru. Dar, pînă atunci, “studentului de ASEM” îi revine obligaţiunea de a cuceri orizontul larg deschis al finanţelor publice şi să nu absenteze nici de la o oră academică, chiar dacă este prima în program (ora 8:00 dimineaţa).
Şi acum, chiar în concluzie, trebuie să cunoaştem bine esenţa banilor publici, ca să-i putem cîştiga pe cei privaţi, cu conştiinţa curată, că aceştia din urmă nu-i afectează pe primii.
Radu Vodă