Se afișează postările cu eticheta Dezvoltarea Regională. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Dezvoltarea Regională. Afișați toate postările

4.17.2011

Prutul şi Ecoturismul

La 16 aprilie, 2011, la „Moldexpo”, a avut loc o masă rotundă, în vederea prezentării potenţialului turistic al R. Moldova şi cercetării unor practici de dezvoltare a acestuia prin cooperarea dintre cadrul instituţional din domeniu (Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Ageţniile de Dezvoltare Regională, Agenţia Turismului) şi agenţiile turistice private. În calitate de Tînăr Parlamentar în comisia Administrare Publică, Economie si Dezvoltare Regională, conştient de problema nevalorificării potenţialului turistic al R. Moldova la nivel de ramură socio-economică, am venit cu propunerea de extindere a acestuia şi din contul ecoturismului şi turismului rural. Consider aceste activităţi de mare perspectivă pentru R. Moldova şi mă bucur că sugestia făcută a întrunit părtaşi şi partizani din rîndul celor prezenţi.
(secvenţă din...)
“Zilele acestea, am participat în cadrul unui simpozion al tinerilor cercetători, unde studenţii au venit şi cu propuneri privind dezvoltarea potenţialului turistic al R. Moldova. Consider, eu, că este foarte important, că această temă intră şi în discursul social şi devine una de percepţie largă în evoluţia procesului euro-integraţionist al R.Moldova, devine o completare inteligentă a aspectelor socio-politice şi economice. Întrucît, consider alinierea sistemului nostru turistic la cel European foarte posibil şi necesar – această realizare ar fi un pas important spre Europa.


Referindu-mă la potenţialul turistic al Ţării, ţin să menţionez, că la moment, R. Moldova dispune de un potenţial nevalorificat, şi anume cel al ecoturismului. Este îmbucurător faptul că ariile protejate de stat, în ultimii 5 ani, s-au lărgit de cca 2 ori, de la 1,9% la 4,65%. Însă specialiştii în domeniu consideră că un procentaj optimal al acestora ar fi de 15% - pentru asiguarea unui optim ecologic al ţării. Deaceea, vin cu propunerea de a integra panglica verde de-a lungul Prutului în Fondul Ariilor Naturale Protejate de Stat. Noi ştim, că în perioada inaccesibilităţii omului în această zonă, Natura a avut posibilitatea să se conserveze şi să formeze o nişă ecologică de-a lungul rîului, aproape intactă. Deci consider, integrarea fîşiei verzi a Prutului în Fondul Ariilor Naturale Protejate de Stat – o realizare de valoare primordială şi incontestabilă, întrucît acest hotar natural al Europei ar putea fi transformat cu success într-un obiectiv ecoturistic, de ce nu, la nivel paneuropean? Conform punctului 7.6 din planul de acţiuni al Agenţiei Turismului în R. Moldova, aprobat pentru anii 2003-2015, consider oportun încadrarea fîşiei verzi de-a lungul Prutului în Fondul Ariilor Protejate de Stat, şi cît mai urgent, pentru a nu lăsa de izbelişte această frumuseţe dezlănţuită a naturii. Deci, Dezvoltarea potenţialului ecoturistic ar putea reprezenta un punct de plecare pentru orice strategie de Integrare Europeană şi în acest domeniu, în domeniul turismului în general. Şi o să vă spun de ce. În primul rînd extinderea reţelei ecologice şi turistice de a lungul hotarului cu România, Ţară membră a UE, şi conectarea acesteia la complexe similare de pe malul drept al Prutului, respectiv crearea unor arii naturale protejate în comun şi conectarea lor la reţeaua pan-europeană “Natura-2000”, măcar parţial, ar reprezenta o administrare ecologică şi turistică la nivel European, şi ar duce la antrenarea turismului moldovenesc în circuitul internaţional, împreună cu cel românesc, care are capacităţi considerabile şi chiar tradiţii.


Ţin să mă expun, încă o dată, asupra importanţei încadrării fîşiei verzi a Prutului în reţeaua ecoturistică în vederea dezvoltării potenţialului turistic al R. Moldova. Şi cred că acesta ar trebuie să fie un angajament nu doar pentru Ministerul Mediului, dar şi pentru toate Instituţiile cu atribuţii aferente mediului: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Agenţiile de Dezvoltare Regională, Agenţia Turismului, etc. Şi, în sfîrşit, doresc să mă expun asupra necesităţii perfecţionării cadrului legislativ în domeniu, şi anume: este necesară elaborarea unui proiect de lege cu privire la ecoturism, după cite ştiu, o astfel de lege nu există, după cum nu există şi una pentru turismul rural, care s-ar îmbina de minune cu cel ecologic. Este necesară elaborarea unui proiect de lege cu privire la acordarea statutului de Arie Naturală Protejată de Stat multifuncţională acestei fîşii verzi de-a lungul Prutului, care să prevadă şi modul de monitorizare şi gestionare a teritoriului la nivel ecoturistic.


Consider că aceasta va fi şi punctul de plecare pentru crearea Cadrului Instituţional respectiv şi capacităţilor necesare de realizare a acestui obiectiv. Ar fi păcat să nu valorificăm această frumuseţe şi din punct de vedere turistic, şi ecoturistic. Pur şi simplu, natura singură ne ajută.


Gîndesc că Parlamentul Tinerilor, şi în special Comisia pentru Administrare Publică, Economie şi Dezvoltare Regională, are capacităţi destule pentru a contribui la soluţionarea acestei probleme.


Antrenaţi-ne în această activitate şi rezultatele nu se vor lăsa mult aşteptate!"


Radu Vodă

2.11.2011

Ariile naturale protejate în comun pe rîul Prut ar putea fi şi ele un pas concret şi inteligent spre Europa

(Reflecţii inspirate de prima oră de curs “ecologia şi protecţia mediului” la ASEM)


Iată un an, de cînd redutabilul publicist Constantin Tănase, carele este de origine de prin părţile Nemţenilor - Hînceşti, adică de pe malul Prutului, a lansat "strigătul de îngrijorare" pe paginile publicaţiei sale "Timpul" – “Ce ne facem cu Prutul după ridicarea gardului de sîrmă?!”
Se vede că n-a fost auzit, ori că nu a fost înţeles, ori că prea eram însetaţi să ni se facă dreptate şi ne-am lăsat vrăjiţi de evenimentul în sine, mult aşteptat de toţi, dar fapt e, că Prutul a rămas "dezgolit" în faţa toporului şi a caprei lui moş Toader, şi nu numai, vor apărea, fără îndoială, şi vilele, şi... În orice caz, de atunci nimeni şi nimic: nici de bine, nici de rău.


Îmi sunt aproape şi mie aceste meleaguri, că acolo mi-am petrecut copilăria, şi de la Prut îmi sunt părinţii, de la Bujor - Hînceşti, şi de la Boghenii Vechi - Ungheni. Frumoase locuri şi frumoşi oameni, şi cu multă istorie în casele lor.
Prea adînc ni s-a "înfipt în carne" sîrma de la Prut, prea multe destine şi speranţe a măcinat, şi iată a căzut, s-a mai şters o lacrimă de pe obrazul Neamului, o lacrimă de sînge, dar această "reparaţie morală" nu trebuie să ne orbească, ca să ne întrebăm pe urmă, cine şi cum trebuia să administreze acest “mal stîng de Prut”, care, parcă recompensă pentru durerea despărţirii de fraţii noştri, a păstrat şi a adăpat cu apele sale o "dungă de natură vie" ce n-a ştiut de "ciubota eliberatoare".


Lunca Prutului, fiind o perioadă îndelungată zonă de hotar cu acces redus pentru populaţie şi pentru activităţi economice, a conservat în stare naturală numeroase sectoare de luncă şi pădure, sectoare de landşaft şi peisaj de interes turistic, care pot fi încorporate, în mod firesc, în fondul ariilor naturale protejate. În comparaţie cu alte zone, unde sunt astfel de arii , dar împroprietărirea ţăranilor în formula populist-egalitaristă, le-a fragmentat serios, aici, totuşi s-a păstrat, mai mult ca în alte părţi, suportul natural pentru extinderea celor existente şi pentru constituirea şi restabilirea de noi arii naturale protejate.


Legislaţia naţională, după cum e cunoscut, consacră cu ambiţiozitate fondul ariilor naturale protejate de stat, care include obiective şi complexe naturale cu valoare primordială incontestabilă pentru conservarea biodiversităţii şi habitatelor naturale, pentru studierea proceslor naturale, restabilirea echilibrului ecologic şi pentru educarea ecologică a populaţiei. E clar, că dimensiunile geografice ale Ţării, densitatea populaţiei şi a localităţilor rurale şi urbane, şi nu în ultimul rînd, avîntul creşterii economice, a urbanizării, reduc simţitor efectul practic al cadrului legal. Cu toate aceste impedimente, viaţa impune perspectiva unei extinderi esenţiale a lor în baza sectoarelor mai puţin afectate.
Ştiinţific este demonstrat, că prin extinderea ariilor naturale protejate la scară naţională pînă la 10 % din teritoriu se poate asigura protecţia a cca 50 % din totalul de specii din structura sistemelor biologice, şi aceasta ar fi doar un minimum acceptat pentru Ţara noastră. O pondere mai redusă, cum este la moment de cca 4, 65 %, nu asigură o conservare efectivă a diversitaţii biologice conform cerinţelor prevăzute în convenţiile internaţionale din domeniu la care R. Moldova este parte.
Care ar fi calea de dublare sau triplare a suprafeţei acestor arii? Ori excluderea din circuitul agricol a unor sectoare însemnate de terenuri, dar acest lucru este aproape imopsibil după privatizare, ori extinderea din contul unor terenuri care nu sunt valorificate, şi n-au fost "afectate" de reforma agrară. La aceasta, a doua cale se înscrie efectiv, şi din punct de vedere patrimonial, dar şi din punct de vedere ecologic, această panglică de-a lungul Prutului de la nord la sud, traversînd teritoriile celor 11 raioane riverane r. Prut.
Pentru interes, am examinat, ce obiective şi complexe naturale, luate sub protecţia statului se cuprind în teritoriile acestor 11 raioane riverane Prutului ca să constat, că sunt numeroase şi fac parte din toate categoriile de arii protejate prevăzute de UICN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii), care le exemplific mai jos:
1. Rezervaţii ştiinţifice - 3 (din 5),
2. Monumente ale naturii - 35 (din 130),
3. Rezervaţii naturale - 26 (din 63),
4. Rezervaţii peisagere - 15 (din 41),
5. Rezervaţii de resurse - 5 (din 27),
6. Arii cu management multifuncţional - 7 (din 27),
7. Monumente de arhitectura peisageră (ne-UICN) - 6 (din din 21),
8. Zone umede de importanţă internaţională (Ramsar) - 1 (din 3).
Astfel, din 273 de aşa obiective şi complexe, 98 de unităţi se găsesc amplasate în aceste teritorii, adică aproxmiativ 1/3 din ele. Să ne închipuim, că o parte din acestea, cele amplasate nemijlocit în lunca Prutului sau în apropiere, vor fi conectate la această "panglică ecologică" de pe Prut - este o soluţie pentru extinderea Reţelei Ecologice Naţionale? - Evident că da! Să continuăm. Dar dacă unele din ele, cele mai semnificative din punct de vedere ecologic vor fi conectate la complexe similare de pe malul drept al Prutului, - evident, că vom reuşi să creăm nişte arii naturale protejate comune, moldo-române sau moldo-europene, care ar putea să se înscrie cu succes în Reţeaua pan-europeană "Natura-2000". Să nominalizăm doar cîteva din ele: complexul carstic cu peştera "Emil Racoviţă"; Lacul de acumulare Costeşti-Stînca; Pădurea Domnească; Prutul de Jos etc. Şi cîte altele noi, care trebuie identificate şi delimitate pe teren.


Crearea unor arii naturale protejate comune pe r. Prut ar însemna o administrare ecologică în stil european a acestora, atragerea de fonduri europene însemnate şi o deshidere către Europa. Dar dacă trecem peste aspectul ecologic, acestea ar fi primele "bucăţele" din R. Moldova care ar adera de pe acum la Uniunea Europeană, şi apoi restul cu încetul.
Dar pînă atunci, cînd se va forma o viziune, un program de acţiune, ar fi bine ca această "panglică verde" să fie declarată integral o arie naturală protejată de stat, să nu se calce în picioare! Căci este o avere udată cu lacrima întreagului Neam.
Ar fi bine, ca cei mai diferiţi actori sociali de pe ambele maluri să creeze o Alianţă pentru Prut, să-l gospodărească împreună ca pe o apă internă, nu ca pe una de hotar şi să dovedească UE-ului că Prutul este cea mai curată apă din Europa.
Să întreprindem ceva, pînă n-a intrat în această "panglică verde" moş Toader cu toporul şi cu capra, care nu ştie de ecologie şi de ariile naturale protejate de stat. Înca nu e tîrziu!
Pînă vor interveni instituţiile oficiale specializate cu “arsenalul” lor de instrumente şi mijloace, e bine să intre în această lucrare Societatea Civilă, chiar din această zonă.


Ce ziceţi Maestre, dacă vă faceţi puţin timp, şi cu puterea, şi cu talentul care le aveţi, şi reveniţi la această problemă, deloc nu mică?
Păcat dacă se va întîrzia sau se va proceda ca de obicei.


Radu Osipov (Radu Vodă),
student ASEM, finanţe