Crucea Mântuirii Neamului Românesc de pe cele mai înalte culmi ale Nisporenilor, inaugurată de marea zi a creştinilor Sfînta Marie, a adunat la "talpa" ei, în această zi de duminică, români din cele mai diferite şi cele mai îndepărate localităţi din Basarabia, şi din dreapta Prutului.
Crucea şi Neamul, pentru români, au fost dintotdeauna mai mult decît o chemare, aceste două entităţi se completează una pe alta de sute de ani, ne fac să ne recunoaştem şi să rezistăm chiar şi atunci cînd izbînda parcă ne părăseşte. Dacă pentru ceilalţi piloni pe care ne ţinem se găsesc zeci de argumente ca să se lovească, în faţa crucii şi cel mai înrăit "nepriaten" al nostru devine mai neputincios. Crucea Mântuirii Neamului nostru de la Nisporeni îşi revarsă lumina hăt departe, dincoace şi dincolo de Prut şi va fi ca un legămînt, mai presus decît toate declaraţiile care s-au scris şi se vor mai scri. Clasa politică de la Chişinău cam puţin timp a avut să se dumerească de însemnătatea acestui simbol şi acestui eveniment, făcînduşi prezenţa la inaugurare "subţire" de tot. Dar, mulţimea adunată acolo a făcut să nu se observe această lipsă.
[caption id="attachment_743" align="aligncenter" width="584" caption="împreună cu domnul Ministru Ion Ungureanu"]
Crucea prin înălţimea ei, văzută de o parte şi de alta a Prutului, va fi, fără îndoială, un loc de pelerinaj pentru Neamul nostru. Crucea, prin înălţimea ei, dar, şi prin ziua inaugurării, a venit parcă să curăţe de fals şi de artificial independenţa acestei bucăţi de Basarabie, independenţa care îşi va căpăta răsunet istoric, doar într-un singur caz, în cazul deschiderii şi apropierii reîntregirii Neamului. Într-acolo vom merge cu sfînta Cruce a Mântuirii Neamului Românesc, cruce ridicată peste capetele noastre şi peste meleagurile basarabene.